Gusturile călătoriilor și preferințele culinare

Vreo 2-3 luni după ce m-am întors din India toate mâncărurile mele aveau gust de curry. Ajunsesem să fac până și tradiționala tocăniță de cartofi picantă și cu aromă de curry. În limbajul culinar actual probabil că asta s-ar numi fusion cuisine 🙂 Situația era inevitabilă ținând cont că m-am întors cu un sfert de bagaj plin cu ceaiuri și condimente de toate felurile. Unele nici măcar nu știam ce sunt pentru că le-am luat de la un aprozar unde abilitățile de comunicare în limba engleză ne-au cam stat în cale. Un plic avea o etichetă scrisă de mână pe care părea că scrie Zmeu, așa că am considerat că pe mine mă aștepta 🙂 Între timp m-am mai temperat un pic, aplic prafurile magice doar din când în când și doar în mâncăruri care chiar trebuie să aibă acea aromă. Așa mă asigur și că mă țin condimentele astea până la următoarea călătorie prin India.

Prima mea experiență cu ghimbirul a fost în Paris și n-a fost prea plăcută. Țin minte perfect acel restaurant cambodgian, la care ieșisem cu o prietenă la prânz. Ea a comandat desertul: gingembre confit. Eu habar n-aveam ce e, dar ea a fost atât de hotărâtă încât eu am crezut că știe ce face. Am luat fiecare câte o bucățică de câțiva milimetri din porția de jeleu adusă de chelner și-am simțit instant acea iuțeală extrem de puternică, bine conservată în mult zahăr. Am simțit bucățica aia cum a coborât până în stomac, încât am crezut ca n-o să mai vreau să simt acea senzație vreodată. Cu toate astea, între timp am învățat să fiu mai cumpătată și să-i apreciez aroma specială, așa că acum e prezent în bucătăria mea în ceaiuri, sosuri și deserturi.

Nu mă consider o mare gurmandă, dar îmi place să experimentez aromele locale când sunt în deplasare. Indiferent că e vorba de street food, de mici afaceri de familie familie sau de restaurante cu pretenții, dacă e dragoste la prima gustare atunci sigur, sigur, acele gusturi vor ajunge și în bucătăria mea la un moment dat. Fiecare loc vizitat îmi aduce aminte de câte o aromă specifică, un preparat special pe care l-am gustat acolo sau, pur și simplu, de o combinație inedită de ingrediente. India e picantă, dar și aromată cu scorțișoară și cardamon, Columbia are aromă de fructul pasiunii și orez cu cocos, Portugalia e a fructelor de mare, Praga e cu gust de clătite cu gem de bere… și lista poate continua, iar poveștile la fel 🙂

Așa că vă dau ocazia să alegeți voi continuarea acestui articol, prin alegerea unui loc din lista următoare despre care sunteți curioși să aflați mai multe. Ca destinație culinară, desigur! E posibil să vă surprind cu povești, recomandări de restaurante, localuri din București care vă pot face să călătoriți în acele locuri chiar și de la distanță sau poate vă provoc la gătit cu o rețetă nouă pe care să o testați la voi acasă. E o surpriză și pentru mine. Deci, să fie Amsterdam, Columbia, India, Lisabona, Paris sau Istanbul? Destinația care va apărea de cele mai multe ori în comentariile acestui articol va fi prezentată într-un articol viitor pe blog. Probabil și următoarele, rând pe rând.

Unde plecăm să experimentăm noi gusturi? 🙂