Bucureștiul și arta de a călători

Weekend-ul trecut m-am înarmat cu ceai și prăjiturele și am terminat cartea lui Alain de Botton – “Arta de a călători”. O altfel de carte care aduce în prim-plan ceea ce de multe ori pierdem din vedere când ajungem într-un loc nou. El spune că “suntem copleșiți de sfaturi despre unde să călătorim; auzim, însă, puține despre cum și de ce ar trebui să o facem”. Ajungem astfel să lăsăm lucruri triviale să influențeze experiențele noastre chiar și atunci când suntem în locuri ieșite din comun, pe care rar avem posibilitatea să le vedem.

Nu este genul de carte clasică de călătorii de tip jurnal, ci mai degrabă una care, așa cum îi spune și titlul, îmbină arta, filosofia și călătoriile. Care demonstrează prin ochii unor personalități celebre modul în care putem să conturăm sau să influențăm stilul nostru de a călători.

Una din ideile care mi-au plăcut cel mai mult spune că “plăcerea pe care ne-o transmit călătoriile este poate mai degrabă legată de starea de spirit cu care călătorim decât destinația către care ne îndreptăm. Dacă am putea să abordăm locurile în care trăim cu starea de spirit specifică unui călător, am putea să vedem că acestea devin la fel de intersante ca trecătorile din munți și junglele pline de fluturi ale Americii de Sud”.

De multe ori ne întrebăm ce găsesc străinii atât de atractiv la București, orașul în care suntem atât de conformiști în privința așteptărilor noastre, în care rar ieșim să descoperim locuri noi. Poate chiar această stare de spirit este răspunsul. Am încercat și eu acum ceva vreme să descopăr Bucureștiul cu alți ochi, iar mai jos sunt câteva exemple de locuri și detalii descoperite într-o simplă plimbare de duminică.

Voi cât de des vă simțiți turiști în orașul vostru?